Anexele cutanate sunt reprezenate de fanerele şi glandele pielii.
Fanerele
Fanerele sunt organe anexe ale pielii diferenţiate la suprafaţa ei, cu funcţie de apărare a organismului, fiind prezente la om sub forma unghiilor şi a părului.
Unghia
Unghia (unguis) este formată dintr-o lamă cornoasă dură, distală, numită corpul unghiei (corpus unguis), alcătuit din limbul şi patul unghial şi o rădăcină (radix unguis), situată proximal, corespunzând părţii acoperite de un repliu cutanat, numit plica supraunghială, care se prelungeşte pe laturile unghiei. Plica acoperă lunula, porţiunea roză, palidă semilunară a corpului, care în profunzime, se continuă cu rădăcina. Lama unghială e formată dintr-o porţiune superficială dură şi un strat profund moale. Stratul dur este regenerat de matricea unghială (porţiunea cea mai profundă a rădăcinei), în timp ce stratul moale ia naştere prin cornificarea celulelor patului unghial, pe care zace unghia. Sub marginea liberă a unghiei se găseşte şanţul subunghial, la nivelul căruia epidermul, cu stratul său cornos, se continuă cu unghia, formând hiponichium-ul. Limbul unghiei este unghia propriu-zisă şi este format din celule solzoase, cheratinizate. Cele de la suprafaţa limbului se continuă la nivelul plicii supraunghiale cu stratul cornos al epidermului formând eponichium (perionix).
Părul
Părul este alcătuit din două părţi: una externă, vizibilă, care este tija şi cealaltă ascunsă profund în derm, foliculul pilosebaceu sau rădăcina.
Tija
Tija se dezvoltă din epiderm şi este cornoasă, flexibilă, elastică, groasă între 0,006-0,6 mm, cu lungimea care variază între câţiva milimetri, până la peste un metru. Lungimea şi densimea variază regional şi este legată de sex, pilozitatea fiind mai accentuată în regiunea capului, pe faţă la bărbat, în axile, în regiunea pubiană, pe torace şi abdomen (la bărbat).
Foliculul pilosebaceu
Foliculul pilosebaceu reprezintă o invaginaţie în profunzime a pielii, care prin vârful său ajunge până în hipoderm. El conţine firul de păr şi are anexate glanda sebacee şi un fir muscular neted piloerector.
Firul de păr
Firul de păr are o parte liberă, numită tulpină şi o parte intrafoliculară, numită rădăcină (radix pili). Ultima se termină printr-o parte umflată ca o măciucă, numită bulb al părului (bulbi pili) creşterea părului se produce în regiunea bulbului. Bulbul, în partea sa cea mai profundă, prezintă o scobitură în care pătrunde papila dermică nutritivă a părului, intens vascularizată. Culoarea firelor de păr este diferită: blondă, roşie, castanie, neagră. Ea este determinată de un pigment brun-grăunţos sau roşiatic, care se formează în bulb. Părul alb al senectuţii se datoreşte pătrunderii aierului în tijă.
[subpages depth="1" childof="766" exceptme="true"]