Păziți-vă gândurile!

[quote_box author=”autor necunoscut” profession=””]Păziți-vă gândurile căci ele devin cuvinte.
Păziți-vă cuvintele căci ele devin acțiuni.
Păziți-vă acțiunile pentru că ele devin obișnuințe.
Păziți-vă obișnuințele pentru că ele devin caracter.
Păziți-vă caracterul pentru că el devine destin.[/quote_box]

Câteodată suntem distrați și ne spunem că nu e mare lucru. Este de fapt un mare lucru! E un lucru care ne afectează atât pe noi cât și pe ceilalți.

Păziți-vă gândurile! De câte ori ați remarcat o voce persistentă în minte care sună cam așa: „de ce face ea asta? e chiar supărător. Ea face mereu la fel, mă înnebunește…” și acest fir de gândire curge iar și iar pe tot parcursul zilei. De fapt noi nu putem să oprim primul gând care răsare în minte însă putem să îi direcționăm calea către următorul gând. Putem să presupunem ceea ce este mai bun, să sperăm ceea este mai bun, să așteptăm să se petreacă ceea ce este mai bun.

Păziți-vă cuvintele! Cuvintele pot deveni arme, pot zbura din gură și pot răni și cauza distrugeri în zilele și săptămânile care urmează. Ele pot cauza răni ireparabile. Adevăratul pericol este ca atunci când gândurile necontrolate sunt verbalizate, noi începem să le credem cu adevărat și să devenim dedicați lor, ceea ce ne conduce la

Acțiuni. Păziți-vă acțiunile! Acțiunile devin următorul nivel de construire a ceea ce suntem, prin urmare e preferabil să facem numai acțiuni bune. Ceea ce pare o idee bună la un moment dat se poate transforma într-un dezastru în momentul când acționăm. Iar acțiunile, fie ele bune sau rele, devin

Caracterul nostru. Caracterul este ceea ce suntem. Cu adevărat! Noi nu suntem cine credem noi că suntem și nici măcar cine ne-ar place să creadă alții că suntem. Caracterul nostru este ceea ce suntem noi cu adevărat. Ceea ce ne conduce la

Destin. Destinul nostru.  Noi l-am construit și îl construim în continuare, începând cu gândurile noastre, cu cuvintele pe care le rostim, bune sau rele. Amintiți-vă că avem o alegere de făcut în fiecare moment. Noi înșine ne conducem pe calea fericirii sau a damnării. Noi ne creăm și aceasta este cea mai bună veste pe care o putem primi. În fiecare minut avem șansa să începem sau să continuăm să ne transformăm în ceea ce ne dorim.