Instruirea 1:1

Acest articol prezinta imaginea mea despre cum ar trebui sa se desfasoare relatia instructor – student si despre problemele inerente diverselor tipuri de abordari.

In primul rand, privind in interiorul meu si in urma mea am constatat ca intotdeauna am dorit sa beneficiez de o relatie directa si personala cu maestrul meu. Trecand prin diferite etape, scoli si maestri acesta a fost un laitmotiv care a marcat intreaga experienta de student. Cel mai bine am inteles ceea ce mi se preda sau mi se corecta atunci cand interactiunea cu maestrul a fost una directa.

Cel mai mult mi-au displacut acele cursuri si workshop-uri la care un instructor / profesor se straduia sa predea simultan un lucru standardizat unui numar oarecare de studenti.

Este necesar aici sa mentionez ca instruirea individuala (sau 1:1) mi se pare cea mai avantajoasa, este acea instruire in care atat cel care preda si cel care invata isi aloca 100% din capacitate actului respectiv. In contrast, practica odata asimilata corect este mult mai benefica atunci cand se exerseaza in grup. Grupul cel mai potrivit este acela in care membri sai sunt de nivel asemanator si practica acelasi lucru in aceeasi perioada de timp.

Din pacate in scoala noastra lucrurile nu sunt atat de simple pentru ca studentii sunt putini, au niveluri diferite si le este greu sa formeze grupuri. Totusi aceasta situatie este ideala pentru instruirea individuala

Doresc mai departe sa critic modul de abordare tip workshop, in special in situatiile pentru care se solicita plata, pentru urmatoarele motive:

1. pentru a atrage participanti care sa plateasca sumele dorite trebuie ca acestia sa fie convinsi ca le furnizezi valoare. De aceea majoritatea instructorilor se umfla in pene pentru a isi supralicita propria valoare, apoi creaza un curiculum vast de informatii mai degraba interesante mental decat practic despre calea pe care o predau si pe care il ofera mai apoi drept livrabil spre digestie doritorilor. Cu cat aduna mai mult material de vanzare cu atat cursul pare mai mult ca merita banii
2. un workshop de succes este considerat acela care a umplut sala si in timpul caruia speakerul a reusit sa tina audienta cat mai fascinata. Se spun povesti multe si bizare, se coloreaza adevarul ca sa pice cel mai bine imaginii proprii si se creaza o mare confuzie pentru individul incepator sau simpatizant care nu mai stie precis ce anume ar trebui sa astepte ca finalitate de la evenimentul respectiv
3. un curs sau un workshop este un business, scopul ultim si mai mult sau mai putin mascat este de fapt bunastarea instructorului. Acolo unde este mult marketing inseamna ca exista un plan de afaceri bine stabilit. Nu inseamna neaparat ca afacerile sunt oneroase, trebuie numai sa intelegem ca bunavointa fata de participant este de fapt o atitudine clasica de curtoazie fata de client. Beneficiile care sunt fluturate nonsalant pentru atragerea clientilor sunt de fapt foarte greu de atins si necesita un efort sustinut si resurse importante de timp si financiare.

Personal consider ca cei care se inscriu la clase, seminarii sau workshop-uri de qi gong fie nu inteleg la ce trebuie sa se astepte, fie daca inteleg vor fi in cele din urma foarte dezamagiti. Sansele lor sunt minime pentru ca:

1. se creaza impresia ca daca practici qi gong poti sa te vindeci de boli. Este gresit, chiar periculos sa impingi un bolnav spre practica, starea lui de sanatate mai degraba se va agrava decat se va ameliora
2. chiar daca esti sanatos, sa practici qi gong fara sa primesti o initiere specifica (de ex. deschiderea punctului Tian Mu pentru functionarea corecta a orbitei microcosmice) poate reprezenta in sine un pericol de a genera dezechilibre si boli
3. din randul celor putini fericiti care sunt sau devin sanatosi in urma tratamentelor, carora li se deschide orbita microcosmica si care apoi continua sa participe la astfel de seminarii foarte putini au sanse reale de reusita. Motivul este acela ca pentru a umple timpul se discuta o multime de lucruri, se filosofeaza la un nivel de obicei mult prea ridicat pentru audienta, se creaza chiar un SISTEM de qi gong care trebuie sa fie unic din motive de business si tot acest mult zgomot informational devine o mai degraba o bariera in loc de un ajutor in calea progresului.

Principiile practicii si exercitiile care reprezinta primii pasi in qi gong sunt foarte simple. Sunt atat de simple incat ai impresia ca aproape nu ti s-a spus nimic din ce nu stiai deja si, cu toate acestea, aceasta cunoastere este acoperita cu atata gunoi informational incat nimeni nu are sanse reale sa o descopere in mod spontan. Abia dupa ce te angrenezi si sacrifici timp si credinta in ideea invatata incepi sa simti efectele si valoarea simplitatii practicii.

La indemnul maestrului meu am urmarit sa fiu cu adevarat responsabil si sa caut o cale de a minimiza neajunsurile despre care am scris. Aceasta cale mi se pare a fi instruirea individuala, in care sa acord timp personal fiecarui student. Ramane la latitudinea studentului sa beneficieze de el: in primul rand trebuie sa practice si in al doilea rand trebuie sa ma solicite pentru intalnirile private.

Pe viitor, daca baza de studenti va creste probabil ca vom organiza iesiri la munte pentru practica pe parcursul weekend-urilor. La aceste iesiri vor putea participa numai studentii care si-au insusit practica si isi dovedesc consecventa prin faptul ca pot sa treaca anumite mici teste.

Desigur asa cum am mai mentionat scoala noastra de qi gong este gratuita… dar nu este accesibila oricui.