Să revizităm alimentația sănătoasă

În zilele noastre trăim cu toții o mare dramă alimentară, în special cei care trăim în orașe. Dezvoltarea civilizației în special din punct de vedere tehnologic vine cu un preț mare pe care îl plătim cu toții prin deteriorarea sănătății noastre.

Mulți dintre noi simțim că ceva nu este în regulă și căutăm soluții să ne protejăm. Fie apelăm la diete, fie căutăm metode de reducere a stresului prin meditație, exerciții fizice, etc. Fiecare încearcă ceva cu speranța de a ieși din cercul vicios care ne îngrașă, ne îmbolnăvește – uneori șocant de violent, chiar mortal.

Alimentația diferă drastic de la o societate la alta, de la un continent la altul. Cu toate acestea timpurile moderne se remarcă prin:

1. un nivel ridicat de stres. Pentru a-i face față căutăm metode rapide (să nu pierdem timp inutil) și ieftine (să nu consumăm multe resurse) de a ne hrăni. De aceea au succes fast-food-urile.
2. competitivitate ridicată. Pentru a fi competitive, aceste fast-food-uri apelează mai mereu la formule complexe (a se citi otrăvitoare) de aprovizionare, conservare și prelucrare a alimentelor. De multe ori ceea ce pare o felie de carne macră este de fapt un fals realizat din resturi alimentare ieftine lipite cu chimicale. Cu cât prețul plătit este mai mic, cu atât mai periculoasă este mâncarea.
3. accesul dificil la alimente. Aceasta este o problemă majoră a societății care se simte responsabilă să hrănească populația – lipsa hranei conduce foarte rapid la instabilitate socială. Pentru a face față uneori chiar și societățile avansate apelează la metode dubioase de a crea resurse alimentare – modificări genetice, otrăvuri contra dăunătorilor și a perisabilității

În unele locuri situația este mai gravă, în altele este în curs de a se agrava. Din punct de vedere personal suntem nevoiți să facem față acestei situații și în continuare oferim viziunea noastră asupra regulilor care ar trebui să ne guverneze alimentația:

1. cel mai important lucru la alimente este ca ele să fie proaspete. Vrem legume culese în ziua în care se prepară mâncarea. Vrem păsări sau animale mici tăiate în aceeași zi. Vrem produse conservate natural (cu sare) care să provină din același sezon, cu cât mai proaspete cu atât mai bine. Și aceste produse alimentare trebuie să provină din surse sigure, naturale, fără chimicale, hormoni și conservanți.
2. cele mai dăunătoare alimente sunt cele rafinate: zahărul, făina albă, etc. Corpul uman nu are genetic vorbind instrumentele necesare de a prelucra acest tip de alimente. În această categorie cele mai rele sunt sucurile, fie cola, fie cele așa-zis naturale.
3. nu este indicat să trecem la un regim vegetarian sau, și mai rău, vegan. Stresul acumulat în timp ce circulăm 20 de minute pe o stradă aglomerată este echivalent cu stresul unui țăran în gospodăria lui acumulat timp de o săptămână. Echivalentul pentru un călugăr este stresul acumulat într-o lună întreagă. În timp ce călugărul poate apela la vegetarianism (nu la veganism) un om care trăiește în societatea modernă comite o mare greșeală renunțând complet la carne.

În anumite etape ale practicii trebuie schimbat regimul alimentar și chiar postit complet. Dar acestea sunt etape, bine delimitate în timp și care încetează odată cu atingerea scopului propus. Nu este bine să trecem la regimuri alimentare autoimpuse pe termen nedeterminat și pe considerente filozofice sau pentru că așa ni se pare corect din punct de vedere intelectual. Mintea noastră nu va înțelege niciodată nevoile reale pe care corpul le exprimă întotdeauna, prin reacțiile de poftă, foame, sațietate.