În tradiția ezoterică Luna atrage energii cosmice din spații îndepărtate și este mult mai bătrână și mai înțeleaptă decât Pământul și multe alte planete. Ea oferă instrucțiuni de o extraordinară și inimaginabilă inteligență și își împarte cunoștințele cu ființele umane. Luna exercită o influență specială asupra Pământului pe diverse planuri: determină mareele, creșterea plantelor, ciclurile menstruale și în final influențează experiențele magice.

Luna are mereu o singură față îndreptată spre Pământ. Cealaltă față, ascunsă, uneori denumită drept „fața întunecată a Lunii” unde cuvântul „întunecat” nu este folosit pentru a desemna regiunea neiluminată de Soare ci faptul, mai puțin cunoscut de oameni, că acea regiune este un adevărat Iad, o zonă unde se depozitează toate relele înfăptuite de om. Și mai puțin intuit este faptul că într-o bună zi acest Iad ar putea fi dezlănțuit pe pământ.

Nu ne surprinde să auzim că magicienii negri și vrăjitorii se folosesc de aceste cunoștințe revelate de Inițiații Antici și utilizează fața „întunecată” a Lunii pentru a-și îndeplini magiile negre. Ei invocă forțele malefice din Lună și le folosesc pentru a-și îndeplini apetitul inferior pentru bani, renume și faimă…

Grecii antici, indienii din vechime, amerindienii și incașii au cunoscut mulți vrăjitori și vrăjitoare cu puteri extraordinare pentru obținerea și manifestarea cărora Luna a jucat un rol proeminent. Luna a devenit un receptor pentru forțele malefice, negative. V-ați întrebat vreodată ce s-a petrecut cu astronauții care au pășit pe Lună? Se pare că mulți au ajuns la azilul de nebuni sau altfel denumit – de lunateci! Chiar dacă știința susține că nu există viață pe Lună cu toate acestea Luna tot vitalizează și stimulează Pământul pe diverse planuri. În plus întotdeauna există posibilitatea ca oriunde în Univers să existe creaturi care trăiesc după alte legi și în alte condiții decât le cunoaștem și înțelegem de pe Pământ.

Luna crește și descrește funcție de poziția relativă pe care o are față de Soare și de Pământ. Fazele succesive ale Lunii pot fi comparate cu anotimpurile. Iarna, neprielnică creșterii, este un timp pentru hibernare, receptivitate, introspecție, stocare a energiilor necesare producerii abundenței de fructe în timpul primăverii și a verii care urmează. Iar atunci când apare primăvara, intră Soarele în scenă. Toate creaturile se trezesc și își încep activitatea, se manifestă. În timpul creșterii lunare, toate energiile stocate în subconștientul uman (care corespunde toamnei și iernii) se ridică la nivelul conștient care devine mult mai activ, mai lucid și mai dinamic. Apoi la momentul de lună plină, când luna începe să descrească, omul simte nevoia să se odihnească și să adoarmă. Menținerea concentrării, a treziei, cere acum un efort mult mai mare. Cerințele vieții subconștiente ne solicită mult mai mult în această perioadă. Dorința de a mânca, de a dormi și de a ne satisface plăcerile senzuale devine mai acută. În această perioadă suntem ușor de descurajat și alunecăm înapoi pe calea evoluției, fiind atrași spre indulgență, spre vicii, spre senzualitate.

„Anotimpurile” lucrează în om în diverse cicluri, nu numai cel solar, de 12 luni, dar și în ciclul lunar de aproximativ 28 zile precum și în alte cicluri planetare cum ar fi cel al lui Jupiter lung de 12 ani.

Cineva care nu știe aceste ritmuri naturale sau fenomene ar putea fi foarte tare tulburat de aceste variații. Însă cei care sunt în cunoștință de cauză pot foarte ușor să își controleze mintea și acțiunile și să nu își risipească energiile sau să își pericliteze rezervele.

Cel care este atent poate foarte bine să își continue activitatea și în faza descrescătoare a lunii numai că trebuie să știe că intensitatea lucidității și productivitatea vor fi mai mici față de perioada de creștere a lunii, mai ales în ultimele zile ale descreșterii. Este mult mai dificil, în acele momente, să medităm și să ne focalizăm mintea pe idei și imagini luminoase. Este posibil să ne fie greu să promovăm anumite gânduri și să ne simțim somnolenți, inerți și perturbați de tot felul de idei ciudate.

Un devotat sincer trebuie să depășească aceste probleme ale animalului interior și să își câștige o libertate mai mare în această perioadă. Este necesar să supraveghem aspirațiile înalte care sunt cel mai prețios bun al nostru. În timpul fazei de descreștere a lunii, atunci când energiile și rezervele ne sunt periclitate, trebuie să ne odihnim și să ne relaxăm fără însă a aluneca în trândăvie.

Fazele lunii afectează toate creaturile, inclusiv pe discipoli și pe inițiați, tot așa cum o fac și celelalte planete, Soarele și stelele. Singura diferență pentru inițiați este aceea că ei nu acceptă efectele negative ale acestor influențe.

Trebuie să observăm și să supraveghem tot ceea ce se petrece în noi și în jurul nostru. Dacă ne verificăm reacțiile vom observa că atunci când luna este în descreștere părul ne stă mai rigid, secrețiile noastre sunt diferite, apetitul se modifică, șamd. Este posibil să nu mai trebuiască să consultăm calendarul ortodox pentru a verifica fazele lunii pentru că putem afla de la propriul corp despre orice se petrece în interiorul sau în exteriorul său.

Atunci când luna este în descreștere este bine să ne observăm, să fim introspecți, să ne afundăm înăuntrul nostru. Nu trebuie să începem o aventură nouă ci să recuperăm și să hibernăm, să studiem scrieri spirituale, să ne menținem ocupați cu activități introspective. Trebuie să ne hrănim cu energie și vitalitate din Cer, să diminuăm viciile, negativitatea, slăbiciunile. Imediat ce luna începe să crească trebuie să ne umplem corpul de sănătate și vitalitate, de Iubire și Lumină, putere și vigoare pentru a putea deveni un adevărat servitor al divinității,