Dorința omului pentru bogății pur materiale este un lucru pe care trebuie acum să îl lăsăm în urmă deoarece lumea a devenit prea mică și prea limitată, astfel încât îmbogățirea materială personală nu se mai poate realiza decât pe cheltuiala celorlalți. Dacă totuși dorința de a deveni bogat are la bază dorința de a ajuta omenirea avem la dispoziție un ocean nesecat, ceresc, din care să ne hrănim fără să riscăm diminuarea lui indiferent de cât de mult am lua.

Nu contează cât de mult ne-am îmbunătăți condițiile materiale – ele nu vor putea niciodată să înlocuiască aspirațiile spirituale, fără de care omenirea ar fi imediat distrusă. Omul fără partea sa spirituală s-ar întoarce la o existență animalică, crudă, violentă și vicleană.

Omul a fost construit de Inteligența Cosmică într-o astfel de manieră încât să nu fie capabil să se împlinească, să înflorească fără legătura cu lumile subtile care îl întăresc și îl iluminează.

Dependența de tehnologie, industrie și materialism asumată de dragul progresului conduce la falimentul tuturor. Dorința de a domina fără considerație pentru planurile Inteligenței Cosmice cu privire la această lume disturbă „apele” în lumea fizică și în lumile subtile și rezultatul este acela că noi ne trezim cu toții atacați constant de forțe și puteri mortale.

Oamenii sunt prinși între cele două concepte, cel de materialism și cel de spiritualism. Cu excepția cazului în care ei vor descoperi că cele două sunt în mod egal necesare va fi întotdeauna război, iar cele două cuvinte vor avea un efect incendiar unul asupra celuilalt. Ar fi mai înțelept ca cele două tendințe să fie lăsate să se dezvolte natural, în paralel, și fără să mai comutăm de la una la alta după cum ne convine în diversele situații ale vieții.

Natura consideră cele două principii indispensabile. Idealul este să fie adoptate amândouă. Cineva care îmbrățișează un principiu și îl respinge pe celălalt este foarte departe de perfecțiune.

În momentul prezent lumea este divizată în două părți, una materială și una spirituală. Pentru majoritatea oamenilor materialul și spiritualul sunt două concepte diferite despre producție și repartiție. Însă de fapt ele sunt două moduri diferite de a înțelege cele mai profunde adevăruri.

Natura îl obligă pe om să se manifeste fie ca un materialist, fie ca un spiritualist. La început omul este materialist și se gândește numai la acumulare. El se folosește de materialul pe care natura i l-a furnizat: creier, mâini, picioare, sex pentru a atrage bogății la dispoziția sa. Imediat ce înțelege inadecvarea scopurilor sale, el îmbrățișează Spiritul și începe să distribuie chintesența acumulărilor sale.

În acest mod, nici materialistul și nici spiritualistul nu gândesc și nu procedează corect. Oamenii trebuie să învețe să se înțeleagă reciproc și să colaboreze dacă au de gând să ajute vreodată umanitatea. În Univers cele două forțe lucrează mereu împreună. Întregul echilibru cosmic depinde de această armonioasă colaborare. Ea este singura cale spre Pace și Plenitudine.

Spiritualistul îi învață pe ceilalți să dăruiască, să distribuie cu iubire o parte din ceea ce dețin. A zâmbi și a fi generos cu ceilalți în timp ce te ferești de material și nu posezi nimic nu ajută cu adevărat pe nimeni. Inteligența Cosmică ne învață Adevărul. Pentru a deveni spiritualiști adevărați trebuie să devenim mai întâi materialiști adevărați. Trebuie să ne îmbunătățim înțelegerea în așa fel încât să ne putem devota umanității corpul material și tot ceea ce posedăm, cunoștințele, talentul, norocul, brațele și picioarele, creierul și vocea noastră. Dacă talentul nostru este acela de artist, om de știință, politician, finanțist sau orice altceva, acest talent trebuie utilizat pentru binele lumii. În acest mod lucrăm divin pe ambele planuri, material și spiritual.

A fi spiritualist înseamnă a acumula avere pentru a avea ce distribui fără a ne periclita corpul material. Inițiații reconciliază cele două aspecte prin stilul de viață pe care îl adoptă. Ei fac aceasta conștienți pentru că recunosc „Legea Vieții Eterne”.